FSCR - Impreuna vom salva Romania!

„Serata Eminescu, jurnalistul” -a început să călătorească prin țară.
În data de 09.02.2017, în superbul lăcaș de arta și cultura – Biblioteca Județeană „DINICU GOLESCU” din Pitești, a avut loc prima escala. Felicitări organizatorilor și participanților!

„Patriotismul eminescian” – model de urmat

A fi patriot nu este un merit, ci o datorie de onoare !

În concepția generală, patriotismul semnifică dragostea și atașamentul cetățenilor față de patrie , iubirea față de meleagurile pe care s-au născut, națiuni și popoare, înțelegând prin aceasta sacrificiul suprem benevol al acestora în caz de nevoie, pentru apărarea acestor valori fundamentale.
Modelul de patriotism imprimat românilor de către Mihai Eminescu adaugă la acest concept și ne spune că patriotismul nu este numai iubirea față de pământul pe care te-ai născut, ci mai ales respectul și dragostea față de trecut și tradiții, fără de care nu există iubire de țară și viitor.
Dacă printre marile preocupări ale existenței noastre, mai regăsim și grija pentru triumful și supremația adevărului istoric, înseamnă că nu ne-am pierdut ca națiune, că nu ni s-a stins dragostea de neam, nu ne-am uitat rădăcinile strămoșești.
Toate personalitățile din istoria poporului român, s-au mândrit cu naționalitatea lor, au dovedit un patriotism desăvârșit, calități care le-au propulsat ca lideri ai mulțimilor și le-au conferit rolul de conducători și reprezentanți ai populației.
O înțeleaptă cugetare din popor ne învață în mod paradoxal că ”atunci când o națiune este plină de dezbinare, chiar atunci patriotismul înflorește”, pentru că dragostea de patrie este cea dintâi religie a omului civilizat , iar iubirea de țară își are izvorul în dragostea de familie.
Fiecare cetățean, indiferent de gradul său de pregătire, este conștient de apartenența sa la o națiune, întrucât așa cum aparține unei familii, tot așa aparține și unei națiuni distincte, determinată prin limbă, teritoriu, tradiții, credință, istorie și alte însușiri specifice.
Dragostea și mândria unei națiuni se contopesc într-un mod fericit în patriotism. Dacă patriotismul se identfică prin sentimente de dragoste, devotament și loialitate față de Patrie, în cazul naționalismului aceleași sentimente se răsfrâng benefic asupra națiunii care a făurit acea patrie. Patriotismul și naționalismul sunt complementare și inseparabile, cumulul acestor sentimente mergând până la sacrificiul de sine.
Sacrificiul suprem al înaintașilor, prin care s-a clădit statul național român, a fost imprimat cu litere de sânge și foc, pentru totdeauna , în marea carte a istoriei Neamului. Tocmai de aceea, caracterul național al poporului și României, înscris în sufletele românilor, nu va putea fi ignorat și șters printr-o simplă afirmație, indiferent de câte acorduri politice oculte sau impuse din exterior sau interior vor fi puse la cale. Să nu vă fie rușine sau frică să ne definim naționaliști sau patrioți, adică iubitori de neam și țară. Patriotismul nu trebuie însă să ne orbească, dragostea de patrie trebuie să fie acțiunea unei minți clare, și nu o pasiune oarbă, o izbucnire de emoție scurtă și nebunească, ci o dăruire liniștită și statornică de o viață.
Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci o datorie către neamul nostru. Nu înseamnă pretenția că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci condiția să devenim un popor vrednic și iubitor de pace.
Patriotismul oricui se dovedește nu prin cuvinte, ci prin fapte clare și continue. Comportamentele patriotarde înseamnă moralitate, înalt profesionalism, construcția și apărarea democrației reale, a frontierelor țării. Un stat puternic este rezultatul în primul rând al patriotismului exteriorizat și generalizat.
Ne vine în sprijin Heliade Rădulescu, care ne spune: ”Patriotul cel bun nu este fanatic, el este iubitor de oameni și știe că natura nu cunoaște neamț, englez sau francez, grec sau român, ci doar om”. Noi românii nu am manifestat niciodată un naționalism extremist, împotriva cuiva, ci unul tolerant, care acceptă și respectă drepturile conlocuitorilor și ale altora. Patriotismul modern nu este nici fundamentalism, nici desuetudine. Este ceva care dă existenței sens și semnificație, contribuind astfel la o viață demnă și bine trăită. Ce este omul fără conștiința apartenenței la o familie, la un neam, la o națiune, se întreba cineva, și dacă se învață ca aritmetica sau te naști cu acest sentiment, ca dragostea de mama?
Răspunsul care vine absolut firesc este că iubirea față de mamă este similar cu cel față de patrie.
La acest început de mileniu, patriotismul românilor trebuie să fie unul constructiv, în sensul că sentimentul patriotic trebuie nu doar aclamat, ci dimpotrivă, trebuie să fie asumat, susținut de fapte, de acțiuni care să dovedească atașamentul și dragostea față de patria noastră dragă!
A fi patriot, la acest început de mileniu, înseamnă să trăim și să acționăm în așa fel încât patria noastră, România, să cunoască o dezvoltare durabilă și să parcurgă , în timp scurt, cu demnitate și fără complexe de inferioritate, drumul spinos și dificil al integrării europene și euro-atlantice depline, reale și eficiente, care poate aduce compatrioților noștri împlinirea aspirațiilor lor de pace, prosperitate și o viață mai bună, știut fiind faptul că, întotdeauna , atacul la națiune, reprezintă sursa conflictelor. Atacul concentrat asupra naționalismului, pe care îl respingem vehement ca venit din partea unor cercuri dușmănoase, este tocmai o încercare de distrugere a legăturilor interne și intime ale unui popor și implicit, a determinării statului național și a independenței sale. Liviu Rebreanu spunea; ”Nu se poate salva națiunea, fără ajutorul națiunii.”
Așadar, putem fi buni patrioți, ajutându-ne pe noi și țara, făcându-ne bine treaba acolo unde suntem și asumându-ne ceea ce suntem, cu bune – pe care trebuie să le dezvoltăm – și cu rele – cu care trebuie să luptăm pentru a le elimina.
Unii patrioți afirmă, cu just temei, că patriotismul are obiective clare, pe care trebuie să le realizăm, în vederea asigurării progresului dezvoltării și bunăstării României:
1. Întărirea legislativă și constituțională a statului. Legi aplicate și gestionate eficient.
2. Relansarea cercetării și dezvoltării naționale, cu implicarea universităților.
3. Politici monetare și fiscale corecte și ferme. Nivelul taxelor să fie scăzut. Păstrarea monedei naționale.
4. Dezvoltarea căilor de transport. O țară cu autostrăzi.
5. O politică externă regională și globală realistă, de promovare a păcii, colaborării și cooperării.
6. Protecția pădurilor și resurselor naționhale, conservarea mediului.
7. Dezvoltare durabilă în beneficiul național.
8. Securitate națională și a persoanei. Stabilitate internă și externă, strategie de sănătate bazată pe prevenție, educație susținută, politică demografică eficientă și stabilă.

În vederea realizării acestor deziderate respingem:

• Privatizarea sistemului de sănătate. Este un bun public și nu trebuie privatizat, ci parțial spijinit de buget.
• Înstrăinareai sectorului de energie. Este un sector cheie al economiei, trebuie să rămână în mâinile românilor.
• Exploatarea de către străini a resurselor naturale. Ele aparțin românilor și trebuie exploatate de către statul român., ca monopol al său.
• Înstrăinarea pământurilor agricole și apădurilor. Ele sunt ale românilor, ca și toate resursele noastre naționale.
Revenind în actualitatea prezentă, cu mâna pe inimă și gândul la patrie și popor, suntem nevoiți să reamintim, cu durere, că patriotismul nostru suferă, că politicienii interpretează diferit și defectuos respectarea și aplicarea patriotismului în România. Subliniem că patriotismul nu ne îndeamnă la luptă între noi românii, cum greșit ne îndrumă conducătorii țării. Românii sunt aceiași peste tot pe meleagurile noastre sau în afara lor, uniți și solidari în efortul lor comun pentru binele țării și poporului român. Un război româno-român ne dezbină, ne duce la pierderi imense pentru țară, ne stopează dezvoltarea și ne reîntoarce la sărăcie și nevoi. Această manieră de conducere a țării permite jaful național și distruigerea valorilor naționale sfinte. În acest sens, din păcate noi uităm ce ne sfătuia Tudor Vladimirescu că ” țara este norodul și nu tagma jefuitorilor”. Așadar , ce facem cu jefuitorii interni și externi , cu dușmanii ce au pofte mari la teritoriul nostru național, la resursele și bogățiile României. Sintetic, ce națiune vrem să fim, cum retoric se întreba președintele țării în Parlamentul României. O națiune a jefuitorilor și orgoliilor politice sau o națiune modernă, civilizată și înfloritoare cu un loc demn în concernul națiunilor europene.
În spiritul patriotismului românesc sănătos , în deplină consonanță cu cerințele interesului național, strigăm solidar și cu tărie:
– unitate și solidaritate pentru poporul român, nu dezbinare și jaf;
– jos labele de pe justiție, guvern și parlament, respectând cu sfințenie independența, suveranitatea și integritatea țării;
– dezvoltare și bunăstare pentru popor;
– respectarea identității noastre naționale sfinte, a naționalismului și patriotismului românesc, în concordanță deplină cu ceea ce afirma cu tărie și noul președinte american, în discursul său de inaugurare, referindu-se la naționalitatea, suveranitatea și demnitatea națiunilor și popoarelor lumii.

Dipl. Ec. Petre Răcănel
Președinte FSCR

http://www.ziarulargesul.ro/serata-eminescu-jurnalistul/

Leave your comment