FSCR - Impreuna vom salva Romania!

Halucinant, ăsta e cel mai potrivit cuvânt pentru prestaţia preşedintelui Iohannis la întâlnirea cu manifestanţii din Piaţa Universităţii de duminică seară, 8 noiembrie.

Halucinant pentru că, după un an de domnie liniştită, pigmentată cu plimbări şi ieşiri mondene, după o activitate intensă pe facebook, după drama fără sfârşit cauzată de incendiu şi după toate convulsiile din ultimile zile, el se rezumă să spună pe un ton neutru, apatic şi deja foarte sâcâitor, doar atât: “am reţinut ideea”!

El e perfect de acord cu Piaţa, dar cei de acolo aşteptau poate soluţii, măcar promisiuni, ceva idei din capul preşedintelui care să-i anime, dar de fapt tot ei sunt cei care-i sugerează şefului de stat ce trebuie făcut şi acesta ca un Robocop updatat repetă după ei ceva de genul: da, şi eu cred că nu-i cazul de alegeri anticipate!

Din momentul în care a luat decizia să vină în Piaţă, chiar atunci când a anunţat acest lucru, Iohannis a făcut o greşeală care nu ştim pe seama cărui factor s-o punem, el a spus, redăm cu aproximaţie, că va veni în Piaţă să se vadă cu protestatarii într-o zi şi la o oră care nu vor fi anunţate, evitând astfel să se expună în media. Preşedintele ori n-are noţiunea şi semnificaţia termenilor ori ne crede pe noi toţi nişte proşti…cum poţi spune că eviţi media, din moment ce toată lumea ştie că acolo erau zeci de care de reportaj a tuturor televiziunilor importante şi alte zeci de ziarişti printre manifestanţi?!

În acel moment trebuia să devină clar pentru toată lumea că el urma să mai facă iar o baie de mulţime şi sincer spunem că nu era deloc cazul, nu trebuie să ieşi tu bine ridicându-te pe durerea sfâșietoare pricinuită de dispariţia şi suferinţa atâtor tineri! Asta n-a fost deloc un lucru bine făcut, domnule Preşedinte!

Dar de fapt ce a făcut Iohannis bine în primul an de mandat, sau chiar înainte???

Încă înaintea campaniei electorale se ştiau “lucruri” mai mult sau mai puţin probate despre el, cum că ar fi implicat în trafic de copii, meditaţii care îţi aduc averi, probleme în consiliul local la Sibiu, se mai ştia că e neamţ şi că ăştia fac lucruri temeinice, “ein Mann, ein Wort”. Sibiul era un model de oraş dar nu neapărat model de administraţie, recenta descoperire că timp de ani de zile clădiri importante nu aveau aviz ISU argumentează afirmaţia…şi câte alte “nerezolvate” or mai fi fost acolo!

Molcomul Klaus atrăgea însă simpatii tocmai pentru că era molcom, vorbea rar, apăsat dar nicidecum foarte convingător, stârnea zâmbete, el chipurile făcea…”lucrul bine făcut”!

A instrumentat ciudat de perfect campania electorală…spunem ciudat pentru că sigur factorul extern a avut rolul său şi aşa a ajuns în turul doi în luptă cu Ponta, un mediocru, dar care avea un partid puternic de corupţi în spate şi nimeni nu se îndoia că noul Titulescu n-ar ieşi preşedinte, mai ales că şi  sondajele îl dădeau câştigător detaşat.

Desemnarea sibianului a venit într-o mutare la plic…să nu spună nimeni că cei câteva sute de mii de votanţi  din diaspora au fost cu toţii de partea neamţului, dar chiar şi aşa dacă era, tot nu iese socoteală!

A doua zi după alegeri, tot-romanul şi-a dat seama cu cine are de-a-face în momentul când noul ales a spus că: “vreau să fac guvernul meu”, afirmase asta şi-n campanie, dar   nu-l lua nimeni în serios pentru că nu-l vedeau să ajungă preşedinte. Acum el făcea ceea ce nu se face niciodată din cea mai înalta demnitate a statului, el era pe faţă cu formaţiunea politică care l-a susţinut, asta nu se face, într-o democraţie adevărată el trebuia să reprezinte interesele întregului popor şi să se delimiteze de acţiunile şi interesele partidelor politice. N-a făcut asta nici atunci imediat după alegeri şi nici până azi! Imensă greşeală!

Cei tineri care acum sunt în Piaţă şi cer demisia întregii clase politice, au fost cei care l-au votat cu entuziasm, au sperat, au aşteptat rezultate, asteapata şi azi, dar situaţie e din ce în ce mai instabilă, domnul preşedinte comunica cu noi pe facebook şi vine 23 de minute într-o piaţă deşertică în comparaţie cu serile când erau acolo câteva zeci de mii. I-a ieşit şi de această dată calculul, calcul la rece, german. Va putea spune oricui că el e omul dialogului, dovadă e că a fost prezent în mijlocul mulţimilor revoltate şi că a reuşit să creeze “punţile de comunicare de care avem nevoie”. Chiar şi aşa puţini câţi au fost duminică seară în Piaţă Universităţi, niciunul dintre demonstranţi, chiar partizani înfocaţi ai lui, care la alegeri ziceai că-s în transă, deci nimeni n-a mai fost sedus de puţinele, dar “adâncile” monosilabice vorbe ale Marelui Centaur!

Ei se lămuriseră cu două zile înainte, atunci când Klaus anunţase mare party la Cotroceni, putea veni oricine şi eu şi tu şi el, adică membrii societăţii civile, oricine…dar nici aşa!

S-a trecut la trierea celor 5 mii de candidaţi, de fapt el ştia cine va fi prezent  înainte de a rosti public intenţia de a chema reprezentanţii străzii la consultări.

Au fost acolo indivizi care-şi afirmau independenţa totală, ei se revendicau doar dintre oamenii Pieţei, dar uşor, uşor apăreau date depre neprihăniţii care aveau în spate ong-uri şi alte susţineri care mai de care mai scabroase, de la Mungiu-Pippidi la Soros sau la alţi guvernatori ai Deltei!.

Cam asta era tabloul idilic în care preşedintele Iohannis plasa societatea civilă de la noi. Oamenii nu-s proşti aşa cum crede el în tăcerea lui superioară, oamenii şi-au dat seama de manipularea ordinară de la Cotroceni şi l-au taxat imediat, au fost din ce în ce mai puţini în Piaţă, ei clamau cu forţă că nu se identifica cu cei primiţi la Palat, erau scârbiţi să constate inutilitatea mesajelor lor, ştiau că acestea nu vor avea niciun ecou.

Într-un dispreţ total, preşedintele a neglijat membrii adevăratelor organizaţii ale forţelor civice naţionale, cum a fost şi Federaţia “Societatea Civilă Românească”. Neavând verde pentru marea dezbatere, am stat pe la porţi, alături de alte 5000 şi nu ne-a rămas decât să mergem seară de seară în Piaţă şi să sperăm că Mesia din Cotroceni va coborî totuşi printre noi. După suspens-ul creat de preşedinte că vine incognito într-o zi şi la o ora secretă, ar fi trebuit să ne simţim mândri că ne face o astfel de onoare, nu!? Spunem aici că el ar trebui să se simtă onorat că duminica a mai găsit câţiva înfriguraţi acolo!

Ca de obicei, preşedintele nu vorbeşte mult, el e un bun ascultător şi duminică, înconjurat de mai mulţi oameni ai serviciilor decât de oameni ai Pieţei, a răspuns acestora în stilul lui. I s-a cerut imperative să reducă numărul aleşilor de la 600 la 300, a fost de accord, la fel şi cu anticipatele, a fost şi aici aproximativ de accord. Un tânăr l-a abordat tranşant şi i-a recomandat preşedintelui să treacă de la pasivitate la acţiune. În această frază cheie, găsim întregul  spectru al activităţii sale timp de un an de zile în cea mai înalta funcţie de stat, practic tânărul a spus-o din convingere şi a subliniat cu asta că preşedintele său n-a făcut nimic, a fost pasiv şi că ar fi cazul totuşi să mai şi muncească, să acţioneze! Aşa am decriptat noi, dacă altcineva are altă părere să ne spună! Ce credeţi că a răspuns Iohannis la crucialul îndemn  “să treceţi de la pasivitate la acţiune”? Răspuns: “Am reţinut ideea”! Genial!

Ar fi genial dacă n-ar fi foarte periculos şi condamnabil. Putem oricând să asociem acest răspuns ironic, în doi peri, fără alte lămuriri (deh, preşedintele nostru e un tăcut!) cu o sfidare la adresa celui care i-a făcut această recomandare şi prin extensie, la întreaga naţie.

Preşedintele nostru nu-i deloc atent la subiecte sensibile, nici la nuanţe şi nu e bine, dar dacă totuşi e convins că le controlează şi doar răspunde cinic, atunci e o problema, el e cel deştept şi noi suntem cei proşti!

Într-un astfel de climat îi va fi din ce în ce mai greu să conducă ţara, iar pentru omul de rând care l-a votat va fi o mare dezamăgire. El este preşedintele tuturor românilor, nu trebuie să se înconjoare numai de oamenii unei singure laturi a scenei politice, chiar trebuie să ignore apartenenţele şi să promoveze competitivitatea pe care atât a invocat-o în campania electorală.

Strada și societatea civilă a cerut schimbarea întregii clase politice, el crede că nu trebuie să se simtă vizat, dar el trebuie să ţină cont că se află în fruntea acestei clase politice şi că va veni sigur o zi când va trebui să dea socoteală în faţă întregii naţiuni pentru ce se întâmplă şi nu-i vor ajunge 23 de minute să facă acest lucru!

Societatea Civilă Românească așteaptă de la Președinte să-i rețină ideile exprimate verbal și în scris cu ocazia întâlnirilor de la Cotroceni din 06.11.2015 și din stradă.

Moțiunea societății civile către toți politicienii și guvernanții României, inclusiv pentru domnul Președinte a fost înmânată consilierilor dânsului și este tabu în relaționarea poporului și”aleși„ de acum înainte.

În ceea ce privește propușii la funcția de Prim-ministru, am spus-o și la Cotroceni și o mai repetăm și acum, țara, strada și societatea civilă dorește și are nevoie în acest moment de un independent și un tehnocrat care să scoată țara și criza politică din situația catastrofală în care se află. Din lista scurtă prezentată de mass-media, cel mai potrivit ar fi Dr. Călin Georgescu.

Sperăm să rețină și această idee!

 

FSCR

Direcția de comunicare

 

http://fscro.eu/motiunea-societatii-civile-catre-toti-politicienii-si-guvernantii-romaniei-3/

http://fscro.eu/wp-content/uploads/2014/09/Platforma-program-de-ac%C8%9Biune-civic%C4%83-pentru-perioada-2014-2020-a-FSCR.pdf

 

Leave your comment