FSCR - Impreuna vom salva Romania!

 

Protectia mediului.

Protejarea mediului este fundamentală în actuala etapa vitala pentru mediu si existenta umana, daca ne gândim atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii.

În ultimii 20 de ani, Europa a înţeles că trăieşte peste posibilităţile sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la grea incercare, motorul sau tragand din ce in ce mai greu, sub povara poluarii si a incalzirii globale. Consumăm tot mai mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul), fara a face mai nimic pentru reabilitarea naturii. Aceasta nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească. Dacă nu ne schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi sanatos.

Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un consum rational si echilibrat. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm resursele natural sis a ne gandim la rezerve. În ţările industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de materii prime, uneori de prisos. Tot aici se produc şi multe deşeuri. Pentru a ajunge la un consum raţional, va trebui să schimbăm stilul ne-raţional de consum. Dezvoltarea raţională pare o problemă copleşitoare, dar se impune. Toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa este corect, ci şi pentru că este în interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantităţii de deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz curent şi respectarea normelor ecologice, atunci când mergem la cumpărături, avem posibilitatea de a contribui la o schimbare radical, in beneficiul generatiilor viitoare.

Schimbarile climatice.

De la începutul secolului XX şi până astăzi, temperatura a tot crescut cu repeziciune. În Europa, numărul dezastrelor naturale legate de climă s-a dublat în anii ’90, în comparaţie cu deceniul anterior. Nivelul apei şi mărilor este în creştere, fapt alarmant pentru locuitorii zonelor joase, iar calota glaciară s-a redus cu 10% faţă de mijlocul anilor 1960. Pe termen lung, schimbările climatice ar putea determina catastrofe majore, cum ar fi reducerea rezervelor de hrană şi de apă, ceea ce ar duce la apariţia conflictelor pe glob şi la dispariţia multor specii de animale şi de plante sălbatice, incapabile să supravieţuiască la temperaturi mai ridicate. Dacă nu acţionăm pentru stoparea climei sau a încălzirii globale, lumea pe care o ştim se va schimba, făcând ca viaţa să devină mai grea pentru noi toţi.

Sistemele de transport, sistemele energetice, industria producătoare de bunuri de larg consum, agricultura, toate acestea emană în atmosferă cantităţi enorme de gaze de seră, care duc la schimbarea climei.Calotele polare se topesc. Dacă se topeşte calota de gheaţă din Groenlanda, nivelul mării ar putea creşte cu circa 7 metri. Oraşele de coastă din toată lumea ar fi inundate. Creşterea nivelului mării ameninţă zonele de coastă, dar în acelaşi timp contaminează terenurile agricole şi rezervele de apă potabilă.

Gheţarii se topesc. În staţiunea montană Andermatt din Elveţia administraţia locală a fost nevoită să acopere gheţarii cu o pătură gigantică, în încercarea de a reduce topirea lor în timpul verii.

Schimbările climatice sunt cauza unor manifestări extreme ale verii – furtuni, inundaţii, secete şi valuri de căldură.

In lume, 1,2 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă. Dacă  temperatura la nivel global continuă să crească, este foarte probabil că lor li se vor adăuga alţi 2,4 miliarde de oameni.

Dacă temperatura creşte cu 2,5 °C, există riscul ca 50 de milioane de oameni să moară de foame.

Bolile tropicale s-ar putea propaga spre nord, punând în pericol vieţile a 210 milioane de oameni.

Plantele şi animalele nu sunt capabile să reziste la  schimbările de temperatură.  Studiile arată că schimbările climatice ar putea duce la dispariţia unei treimi din speciile de pe glob, până în 2050. Animalele care trăiesc în zonele  friguroase sunt cele mai vulnerabile.

Pe termen lung, schimbările climatice din lume ar putea duce la conflicte regionale, la foamete şi la migraţia unui mare număr de refugiaţi, plecaţi în căutare de hrană, apă şi combustibil.

Peste 60 de cazuri de poluare accidentală au fost înregistrate anual, în ultimul deceniu, în România, unele având consecinţe dramatice asupra stării de sănătate a oamenilor, a mediului înconjurător şi a economiei din zonele afectate.

Diversitatea biologica.

Diversitatea biologică înseamnă totalitatea modalităţilor prin care se manifestă viaţa, cu toate formele ei de existenţă şi de asociere. Ea ne asigură mâncarea sănătoasă, aerul proaspăt şi apa curată. Exploatarea masivă a pădurilor tropicale de pe Amazon le ameninţa cu dispariţia. Şi în Europa, biodiversitatea este grav ameninţată. Se estimează că rata de dispariţie a speciilor este, la ora actuală, de până la 10.000 de ori mai mare decât procesul natural. Dacă nu acţionăm acum pentru conservarea diversităţii biologice, în curând va fi prea tarziu. Cauzele distrugerii biodiversităţii, prin pierderea habitatului natural şi prin distrugerea ecosistemelor, sunt: agricultura intensivă, construcţiile, poluarea, exploatarea exagerată a pădurilor, a oceanelor, a râurilor, a lacurilor, a solului, dar şi schimbările climatice. Protejarea biodiversităţii poate ajuta la reducerea impactului schimbărilor climatice. Unele ecosisteme ajută la diminuarea concentraţiilor de gaze de seră, cum ar fi pădurile sau turbăriile, iar altele  ne pot ajuta împotriva catastrofelor naturale, amplificate de schimbările climatice.

Gazele de sist.

Majoritatea populatiei Romaniei este impotriva fracturarii hidraulice a gazelor de sist in tara noastra, existand si o petitie populara depusa la Guvernului Romaniei, intrucat o asemenea decizie nu trebuie luată fără ca publicul să fie consultat, fără ca cetăţenii Romaniei să fie în cunostiinţă de cauză asupra riscurilor pentru mediu şi pentru sanătatea lor şi fără ca Romania să dispună de o legislaţie în acest domeniu.

Cerem interzicerea oricarei activitati de „fracturare hidraulica” pentru gaze de sist pe intreg teritoriul ROMANIEI, se afirma in scrisoarea adresata Guvernului.

Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis, în vara anului 2011, această activitate, Guvernul şi Parlamentul din Bulgaria au adoptat măsuri asemănătoare in 2012, Danemarca, Olanda, Cehia si Irlanda au instituit moratorii si, de asemenea, si în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. In Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool datorita fracturarii hidraulice, activitatea de explorare a fost suspendată. Numeroase state din SUA au impus moratorii (Virginia, New Jersey, Ohio, New York, Pennysilvania), iar in altele, precum Vermont, este total interzisă fracturarea hidraulica a gazelor de sist.

Recent, ministrul roman al mediului, in ciuda celor de mai sus, a anuntat cu emfaza ca in Romania s-au obtinut toate avizele pentru explorari in Dobrogea, pentru exploatarea gazelor de sist. Credem ca acum jubileaza numai compania Shevron, nu si poporul roman, a carei voce nu a fost luata in considerare.

Roşia Montana, suferinta poporului roman.  |                                 

Dan Sova, „ ministrul proiectelor mari si al intereselor marunte„ in Romania a initiat si a reusit proiectul de hotarare de guvern (HG) pentru reorganizarea Minvest Deva S.A., in vederea desfasurarii proiectului minier cu cianuri de la Rosia Montana.

La 30 aprilie 2013, Rosia Montana – Alburnus Maior si Centrul Independent de Mediu contesta acest proiect.

Hotararea de guvern anuntata aproba reorganizarea, prin divizare partial, a companiei Minvest Deva1 si infiintarea unei noi companii – Minvest Rosia Montana S.A. HG-ul prevede derogari de la normele in vigoare privind raportul si examinarea necesare unei astfel de proceduri, precum si de la intocmirea situatiilor financiare. In trei zile de la inregistrarea la Registrul Comertului a Minvest Rosia Montana, pachetul majoritar s-ar transfera de la Ministerul Economiei la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Mari Proiecte, condus de Dan Sova.

 

Anuntul privind proiectul hotararii de guvern vine pe fondul scaderii pretului aurului pe piata mondiala. Imitand practicile regimului Basescu, Guvernul Ponta incearca sa protejeze actiunile Gabriel Resources (TSX:GBU) de caderea libera la Bursa din Toronto si sa le mareasca valoarea de tranzactionare.

Proiectul de HG se remarca prin argumentarea minimala, prin care initiatorul Dan Sova, in numele Guvernului, isi fundamenteaza decizia de a sprijini planurile canadienilor de a exploata aurul de la Rosia Montana. Astfel, sectiuni intregi ale proiectului de HG, precum impactul macro-economic, impactul asupra mediului concurential si domeniului ajutoarelor de stat, impactul asupra mediului de afaceri, dar mai ales impactul social si de mediu sunt abordate prin expunerea urmatorului text sec: “Prezentul act normativ nu se refera la acest subiect”.

Initiatorul proiectului de HG utilizeaza insa aceleasi argumente expuse repetitiv de lobby-istii RMGC din guvernarile trecute. Este vorba de un “un proiect a carui realizare poate genera venituri din exploatare si contributii directe la bugetul de stat, estimate la mai multe miliarde USD, poate avea o contributie majora la relansarea industriei miniere din Romania si la crearea unui numar semnificativ de locuri de munca, intr-o zona puternic afectata de somaj”. In nota de fundamentare, ministrul delegat Dan Sova ignora faptul ca numarul locurilor de munca create este de 634 in perioada de exploatare, potrivit datelor publicate de Gabriel Resources, dar si faptul ca distrugerea mediului va marca dezvoltarea viitoare a zonei. Prin urmare, Guvernul Ponta, prin ministrul Sova, continua sa ignore argumentele solide prezentate de institutii de renume, precum Academia Romana sau ASE, limitandu-se la a-si fundamenta deciziile pe date aproximative si interpretabile.

Demersurile de lobby ale companiei isi arata primele consecinte, concretizate in acest proiect de HG, extrem de important pentru compania miniera. Procedura legala de participare la procesul de elaborare a actului normativ si termenul legal de 10 zile pentru trimiterea de propuneri in scris lipsesc complet. Anuntarea deosebit de discreta a proiectului de HG si adoptarea programata pentru 6 mai 2013 se suprapun cu vacanta de 1 mai si Sarbatorile Pascale. Prin aceasta se elimina, in mod voit, participarea publicului la procesul de elaborare a actului normativ.

Mai grav, insa, nota de fundamentare a proiectului de HG nu respecta cerintele privind motivarea actelor administrative prevazute de Constitutia Romaniei, de Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene si de Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa. Absenta acestei motivari favorizeaza emiterea unor acte administrative abuzive si lipseste de orice eficienta controlul judecatoresc al actelor administrative.

Demagogia de care da dovada Guvernul Ponta este fara precedent. Noii lobby-isti declarati ai Rosiei Montane sunt acum, alaturi de Traian Basescu si Victor Ponta, Dan Sova si Daniel Barbu. Ne asteptam si la alte incalcari flagrante ale legislatiei pentru netezirea drumului RMGC. In acest moment, proiectul de la Rosia Montana nu s-ar putea realiza conform legislatiei in vigoare si, din acest motiv, pentru a se conforma strategiei RMGC, V. Ponta „schimba legea”, a comentat Dan Mercea, presedintele Centrului Independent de Mediu.

Etichete: , , ,

Leave your comment