FSCR - Impreuna vom salva Romania!

Republica Moldova, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța constituie o problemă istorică, dureroasă pentru  România, care astăzi dobândește o actualitate evidentă. Avem în vedere că Republica Moldova ”nu este lăsată” să se organizeze în interior, să-și consolideze instituțiile de stat și să-și edifice democrația și statul de drept, în parcursul său spre UE. De cine nu este lăsată? Aici, răspunsul trebuie bine nuanțat și explicat, întrucât problema trebuie bine, corect și complet clarificată.

În primul rând, autoritățile române, președinții, premierii, partidele politice, politicienii și guvernele nu au insistat pe parcursul mandatelor lor și nici nu s-au preocupat în acest sens pentru elucidarea definitivă a problemelor teritoriale ce privesc țara noastră.

După cum se cunoaște, anul 1940 a fost anul marilor pierderi teritoriale pentru România, când țara noastră pierdea cca. 60.000 de km pătrați și o populație de peste 7 milioane de locuitori, în mai puțin de 3 luni (26 iunie -07 septembrie 1940, sub regimul dictaturii regale nefaste a lui Carol al II-lea.

Și atunci, conducătorii noștri nu au făcut nimic pentru a opri raptul aplicat teritoriului României, de ruși în complicitate cu nemții.

De la Marea Unire din 1918 trecuseră numai 22 de ani și românii se vedeau iar divizați, pierzând Ardealul de Nord, Bucovina, Basarabia și ținutul Herța.

Trecând peste istoria acelor ani zbuciumați pentru națiunea română, putem afirma cu just temei, că România acelor vremuri a acceptat prea ușor ultimatumul sovietic, prin care pierdeam teritoriile din nord și est, iar consecințele se văd și astăzi, după 75 de ani, când Moldova ”arde” și nu își poate menține stabilitatea și independența de stat, din cauza unor forțe externe. Rușii, veșnicii noștri ”prieteni” și nemuritori i-au îndemnat pe unguri și bulgari să revendice și ei teritorii românești  (Ardealul și Cadrilaterul) , provocând alte pierderi grave pentru România în 1940.

Dacă la sfârșitul războiului, Ardealul a revenit de drept la Patria Mamă, celelalte pierderi teritoriale nu au fost nici până astăzi recuperate de România. În decembrie 2015 s-au împlinit 97 de ani de la revenirea Bucovinei la România, iar în 2018 vom sărbători centenarul Marii Uniri de la 1918. După cum se vede, toate acestea sunt umbrite de evenimentele nedrepte și dure care se petrec în prezent în Republica Moldova. De ce? Pentru cine? Cui folosesc aceste incidente grave care pot anunța evenimente de genul celor din Ucraina? Este limpede că ” țarul de la răsărit” dorește refacerea Uniunii Sovietice, pe seama altor teritorii și indiferent de numărul victimelor.

Ce fac autoritățile române, președintele ”lucrului bine făcut” dar inutil sau ”premierul tehnocrat” vândut PSD și PNL, numai pentru a-și păstra funcția?

Răspunsul este unul singur și obiectiv. Nu fac nimic și nici nu vor să se implice, așteptând ca istoria să rezolve problemele, cum spune românul, ”cum o da Dumnezeu”.

Dar noi, oamenii patrioți și de bună credință, știm că Bucovina și Basarabia sunt pământuri românești râvnite de dușmanii lor de veacuri și trebuie să ne opunem în toate formele și prin toate mijloacele, pentru a bloca încercările de pierdere a independenței, suveranității și a  integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Din păcate și Puterea și Opoziția de astăzi, din România, nu se ridică la nivelul bravilor români (oameni simpli și politicieni) din 1918, care au realizat Statul Unitar Român – România Mare, și nici nu sunt în consonanță cu aspirațiile seculare ale românității.

Astăzi, este momentul să intervenim în evenimentele din Republica Moldova, prin președinte, premier, Societatea civilă. În momentele electorale sau când este vorba de interese de partid, politicienii, mai ales cei de la vârful conducerii din România, fie de stânga, fie de dreapta, sufocă Moldova cu vizitele și protocoalele lor pentru a atrage electoratul. Să nu uităm nici de promisiunile deșarte, de milioanele de euro promise Moldovei și apoi retrase ”când și-au văzut sacii în căruță”, cum spun bunicii noștri de la țară.Este nevoie de conducători neafectați de ”băsism, pedelism, penelism, iohanism sau cioloșism”. Omul de rând suferă și strigă ajutor pentru frații noștri din Moldova, dar politicienii nu aud, ei fiind preocupați de alegeri, de întocmirea listelor de candidaturi și de apărarea propriilor averi în fața ”cătușiadei”, pornită pe drept de DNA împotriva lor. La alegeri, să strigăm ”jos cu ei, rudele și prostituatele lor”.

Ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova este rezultatul incompetenței și lipsei de patriotism a tuturor politicienilor români, indiferent de culoare. Ei nu au făcut ce trebuie, așa cum au spus americanii când au fost întrebați în 1990, după Revoluție, despre unirea României cu Republica Moldova. Potrivit americanilor , din surse sigure de la MAE, România și Republica Moldova, cu ocazia Declarației de Independență, trebuiau să declare și unirea acestora, într-un singur teritoriu, act ce trebuia consfințit de Parlamentele de la București și Chișinău. Astfel, rămânea în istorie consfințirea acestei uniri, pe care nimeni nu o mai putea desface, așa cum au spus SUA.

Acum este târziu, este vorba de interese, orgolii și funcții, care blochează unirea.

Reîntregirea României este împiedicată astăzi de politica neoimperialistă  a Rusiei sub conducerea ”țarului de la Kremlin”, precum și de unii politicieni veroși de la Chișinău, jumătate români și jumătate ruși sau chiar numai ruși, care au interese mari economice și politice la Moscova și joacă doar după muzică rusească, probabil ”kazacioc fără noroc”.

În România sunt destule voci, între care și președintele Federației Societatea Civilă Românească, dl. Petre Răcănel, care îndeamnă insistent și patriotic la ”reluarea activității de masă în problema reîntregirii României și acțiuni eficiente în condițiile de astăzi”. Așa este, confirmăm noi – Societatea civilă, politicienii ar trebui izolați, se înțelege pe cei care nu doresc unirea cu Republica Moldova, iar Societatea Civilă să formeze grupuri de presiune și acțiune în țară și în afară pentru a declanșa procesul unirii.

Reîntregirea țării ar rezolva automat și problemele actuale din jurul Republicii Moldova create și întreținute de Rusia, dar și ignorate de România.

Cei care neagă posibilitatea reîntregirii României sunt politicienii ”absenți la datorie”, motivând ba că îi supărăm pe  ruși, ba că cele două țări încă nu sunt pregătite economic pentru unire, ba că ne introducem rușii în România cu mâna noastră sau ”de ce să ne unim doua sărăcii”, cum spunea ” tristul” președinte moldovean.

Ce putem spune astăzi, mai aplicat la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?

Că România, mai ales politicienii săi sunt vinovați că au lăsat Moldova singură, mimând doar un soi de ajutor pentru asocierea acesteia la UE. De fapt nu s-a făcut nimic, ci s-au obținut voturi , începând cu marele ” jucător ” Băsescu, că președinte nu a prea fost.

Asistăm și azi cu pasivitate la tot ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Există unele reacții dar ineficiente, sunt doar formale pentru a acoperii criticile Societății civile. Autoritățile române și Societatea civilă se ocupă de alte probleme „importante” de altfel, dar care mai pot aștepta și nu se iau în calcul evenimentele de la Estul graniței României, care par să escaladeze și să se transforme într-un conflict armat. Klaus Iohannis, președintele nostru germano-român, ”al lucrului făcut bine dar nefolosit”  s-a grăbit să-l felicite pe noul ales, premierul Victor Filip , și pe miniștrii guvernului său, dar luptele de stradă încă nu s-au încheiat. Mocnește furia oamenilor care vor adevăr și dreptate, democrație reală. Ceea ce se vrea de către unele forțe oculte este, de fapt, ca Armata rusă să intervină, la fel ca în Ucraina, după care să ocupe Moldova, după un scenariu stabilit. Acesta este visul lui Putin, țarul de la răsărit, să refacă vechea URSS și, dacă se poate, să anexeze și noi teritorii la noul imperiu rus.

Un asemenea moment, de insecuritate la frontiera externă a UE și NATO, ar trebui să le dea de gândit parlamentarilor noștri și europenilor, care au alte preocupări ”important” (să-și mărească lefurile și pensiile sau cum să beneficieze de cât mai multe avantaje materiale din poziția politică pe care o ocupă) Ei nu se gândesc că frații noștri de peste Prut s-au cam săturat de oligarhii pro-ruși și de cei români, de mafioții care fură cu miliardele. Românii moldoveni  au ieșit în stradă să-și strige nemulțumirile și să blocheze acțiunile unor indivizi, care fac legea după bunul lor plac, afectând stabilitatea Moldovei. În acest haos creat intenționat de Rusia, Guvernul Filip a trecut de parlament și a depus, în secret, jurământul în fața președintelui Nicolae Timofti. Și acesta, un om prea liniștit și plin de suficiență.

Știm că partidele proeuropene au fost cât poate de performante, în ceea ce privește parcursul european al Moldovei, și-au asumat unele principii de modernizare și reformă, economia fiind prioritatea importantă a țării. Din păcate, din cauza corupției, una dintre aceste forțe proeuropene nu au reușit să își demonstreze legitimitatea politică în fața cetățenilor Republicii Moldova. Desigur, știm că au fost și influențe din sfera externă, de la Moscova, mai exact, formațiuni ca Partidul Patria Noastră și Partidul Socialist încercând să se impună pe scena politică din Republica Moldova. Văzând că au eșuat, acestea incită la revolte, dorind repetarea scenariului Maidanului din Ucraina. Republica Moldova, sora noastră, furată printr-un tratat nemilos, Molotov-Ribbentrop, este tamponul sau spinul în coasta Kremlinului, care se vrea cât mai aproape de România, mai ales când americanii ne fac curte, prin desfășurările de forțe armate pe teritoriul României, la Deveselu. Dar cine va lua atitudine împotriva acestei poziții injuste a Rusiei? Noul ”Guvern tehnocrat” ce face? Unde sunteți domnule Prim-ministru tehnocrat cu domiciliul la Paris? Nu cumva e cazul să convocați CSAT-ul și să discutați despre această situație tensionată de la granița României? Domnule președinte Johannis, dvs. la ce vă gândiți, poate la cramele fostului președinte Voronim așa cum făcea Băsescu? Ar fi firesc, credem noi, să convocați organele de drept ale Statului și să identificați soluții, renunțând la declarațiile gotice, deșarte și la poziția dvs. de statuie impecabilă și tăcută. Dar ce mai este firesc și normal într-o Românie cangrenată de corupție și jaf?

Doamne, ajută-i pe români, oriunde s-ar afla ei! Dă-le fraților noștri basarabeni mintea cea de pe urmă, să-și apere țara singuri, pentru că „România are treabă”!

Dragi români moldoveni, nu vă lăsați atrași de jocurile murdare ale celor care vor să vă dezbine și să vă cucerească!

Cunoaștem temerile Rusiei de a pierde din supremația  militară în raport cu SUA, de angoasa schimbării echilibrului de forțe pe plan mondial, în urma instalării scutului antirachetă de la Deveselu și, din acest motiv, suntem convinși că noua „Uniune Sovietică” face șicane României și Republicii Moldova.

 

Aprecierile și considerentele noastre, exprimate mai sus, sunt reconfirmate și de recentele evenimente și manifestări ocazionate de marcarea zilei Micii Uniri de la 1859, când politicienii români, în proasta lor tradiție, sau „scremut„, dar nu au reușit să sărbătorească cum se cuvine emblematicul eveniment de la 24.01.2016.

 

Sărbătorirea Micii Uniri de la 1859, a fost umbrită de manifestațiile de protest a sindicatelor militare, pensionarilor civili și membrilor Societății civile, pe deplin justificate de altfel, dar nepotrivite pentru această măreață zi. Totuși, nu este întâmplătoare ieșirea lor tocmai în această zi simbolică.

Președintele, Prim-ministrul și Președintele Camerei Deputaților au „fugit” la Iași,  din lașitate, dar și acolo au fost huiduiți de manifestanți, care au solicitat revendicări.

Hora Unirii, jucată în diverse localități, ca și manifestările culturale au fost formale, anoste și fără entuziasm, având doar rolul de a salva aparențele.

Din păcate, și acțiunile din această zi au demonstrat că clasa politică nu s-a reconciliat în interiorul ei, iar conducerea actuală a României încă nu este capabilă să restaureze spiritul național, unitatea și solidaritatea poporului, nereușind să gestioneze corespunzător nici măcar marile evenimente și sărbători ale poporului român.

FSCR și Societatea civilă se detașează de aceste atitudini ale clasei politice, neconforme cu sufletul și spiritul românului, cu așteptările sale și face apel, pentru a nu știm câta oară, la înțelegere, toleranță, unitate și concordie socială, mai ales în asemenea situații grele, care nu trebuie să ne caracterizeze.

Totodată, Societatea civilă consideră că „mica unire” de la 1859 este actuală și astăzi și dă speranța unei posibile uniri între România și Republica Moldova, pe care noi o denumim „reîntregirea țării”. Așteptăm de un secol acest moment al refacerii Marii Uniri, moment care va reînălța spiritul românesc și ne va da certitudinea unei consolidări a identității noastre naționale, îndeosebi în aceste vremuri complicate, când chiar și UE îndeamnă și acționează pentru divizarea țărilor și popoarelor în „mici euro-regiuni”, pentru ștergerea suveranității și integrității teritoriale a statelor existente prin tratate internaționale.

Manifestările pline de însuflețire de la Chișinău confirmă această așteptare a noastră, o justifică istoric, o fundamentează conceptual și dau speranța că românii de pretutindeni se vor reunii cândva în matca lor istorică – mama România – fără alte condiționări și revendicări, ci pur și simplu firesc, natural.

TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE ÎN VECHILE-I HOTARE ȘI „JOS” CU TOȚI DUȘMANII ACESTEI IDEI MĂREȚE !

Leave your comment