FSCR - Impreuna vom salva Romania!

Unirea Principatelor Moldovei si Munteniei

(24 ianuarie 1859)

Actul istoric al Unirii celor doua Principate Romane de la 24 ianuarie 1859 reprezinta o continuitate logica a dorintei si actiunii romanilor de pe toate teritoriile romanesti de a trai impreuna si de a lupta pentru identitatea nationala si libertatea neamului romanesc.

Coborand in istorie, ne reamintim ca cele trei provincii romanesti Muntenia, Ardealul si Moldova au fost unite de catre domnitorul Mihai Viteazul, in anul 1600, la Alba-Iulia, pentru prima data si, pe cale de consecinta, la 24 ianuarie 1859 a avut loc a doua Unire, ca o prelungire perfecta si logica a actului Unirii din anul 1600. Din pacate, ramaneau in afara Unirii Transilvania si Basarabia, care s-au reunit cu celelalte provincii romanesti la 1 decembrie 1918, realizandu-se astfel visul istoric milenar al romanilor, exprimat magistral de catre poet, prin versul „De la Nistru pana la Tisa „.

Nu putem sa nu remarcam miopia politica a partidelor ce ne-au condus in ultimii 22 de ani, care, ignorand si neglijand preocuparile istorice si patriotice ale inaintasilor nostri, au zadarnicit revenirea la Patria-mama a teritoriilor romanesti, rupte din corpul Romaniei in decursul istoriei. Astfel, reintregirea neamului romanesc de pe toate teritoriile, inclusiv de pe cele ramase in afara tarii, ramane inca un deziderat de suflet pentru romani.

De fapt, nu este singura greseala a politicienilor actuali, daca avem in vedere politica stramba si actiunile ineficiente, uneori infantile, ale conducatorilor Romaniei, indeosebi din ultima perioada.

Daca ne referim numai la actualele evenimente, care se desfasoara pe intregul teritoriu romanesc, incepand cu Piata Universitatii, care a dat semnalul redesteptarii romanilor, avem suficiente argumente sa declaram solemn ca „a sosit momentul cand trebuie sa spunem raspicat – ajunge, ne-am saturat, trebuie sa rasturnam sistemul politic si sa o luam de la capat, sanatos si eficient, pentru a realiza interesele romanilor si dorinta lor de a trai demni si liberi in propria lor tara, eliberati de apasarea clasei politice si a politicienilor corupti. Se impune imperativ recompunerea clasei politice, refacerea institutiilor statului, construirea unui sistem politic si administrativ corect si transparent, care sa permita in mod real accesul populatiei la dialog continuu, consultare consecventa si eficienta, participare ampla la luarea marilor decizii, care hotarasc soarta si viata poporului roman. Numai asa, se justifica existenta unei numeroase clase politice si a unui sistem administrativ stufos de sefi si de conducatori, care decid ce e bine si ce este rau pentru natiunea romana”.

Nu trebuie sa uitam ca pe acest teritoriu, stropit abundent cu sangele inaintasilor nostri, varsat pentru integritatea teritoriala si pastrarea demnitatii si libertatii romanilor, convietuiesc pasnic, impreuna cu noi si reprezentantii altor etnii, care trebuie avuti in vedere la luarea deciziilor, dar se impune si din partea acestora loialitate si actiune politica permanente, pentru binele poporului roman si renuntarea, atunci cand este cazul, la sustinerea politica a unor lideri si conducatori care actioneaza contra-productiv si impotriva populatiei, asa cum ar fi cazul in prezent.

In finalul alocutiunii mele, doresc sa adresez o chemare sincera populatiei, de a se reuni in jurul  ideii de libertate si demnitate, pentru apararea identitatii si spiritului national romanesc. In formularea apelului meu national, am in vedere urmatoarele realitati, care au aparut in ultimii 20 de ani :

 

– depopularea ţării şi creşterea alarmantă a migraţiei forţei de muncă peste hotare,

– sărăcirea drastică a populaţiei,

– creşterea fără precedent a şomajului,

– îngrădirea dreptului la competiţie şi performanţă,

– ridicarea demagogiei şi a imoralităţii la rang de principiu în politică şi afaceri,

– degradarea fizică a populaţiei şi ameninţarea genetică a naţiunii,

– afectarea gravă a sistemelor învăţământului şi sănătăţii,

– încredinţarea economiei şi fondurilor bugetare numai unor personaje clientelare ale puterii şi partidelor de guvernământ,

– promovarea în funcţie şi încurajarea foştilor activişti comunişti,

– transferul patrimoniului statului, economic şi cultural, în proprietatea unor indivizi cu o morală şi o pregătire îndoielnice,

– decredibilizarea tuturor instituţiilor statului, mai ales a Justiţiei, reducerea covârşitoare a eficienţei acestora în conducerea statului şi rezolvarea problemelor social-economice şi politice,

– polarizarea nejustificată a bogăţiei, în detrimentul maselor largi spoliate,

– poziţionarea mass-media, în funcţie de cointeresarea material sau afilierea la o structură sau alta, politică sau guvernamentală,

– dezvoltarea şi încurajarea nejustificată a poliţiei politice, care a generat începutul renaşterii vechii securităţi comuniste, în scopul descurajării populaţtiei în acţiunile sale de revendicare şi realizare a drepturilor sale legitime si chiar a reprimarii,

– erodarea intenţionată a sentimentului de naţionalism şi apartenenţa la patria comună, ceea ce a generat implicarea redusă a populaţiei în dezvoltarea social-economică a ţării şi realizarea marilor idealuri ale românilor,

– aparitia germenilor autoritarismului si dictaturii in politica si in conducerea si solutionarea treburilor de stat,

– irosirea resurselor nationale in interesul unor grupuri politice sau de afaceri, care s-au reunit la varful economiei si politicii, generand oligarhia financiar-economica, ingenunchind populatia si aducand-o in pragul degradarii fizice si morale,

– distrugerea intentionata a agriculturii, in scopul transformarii Romaniei intr-o piata larga de desfacere a produselor alimentare straine, ceea ce a anulat resursele generoase pe care agricultura le putea aduce bugetului de stat,

– distrugerea totala a industriei, la indicatia Europei, in scopul exploatarii Romaniei in unica sa calitate actuala de piata de desfacere,

– invrajbirea diverselor segmente ale populatiei, in scopul stapanirii acestora si supunerii lor oricaror decizii arbitrare si abuzive ale puterii, fara a avea posibilitatea reala de a respinge aceste decizii,

– deteriorarea grava a relatiilor internationale ale statului roman, mai ales cu tarile europene, antagonizarea raporturilor externe ale Romaniei, cu consecinte grave asupra cursului social-economic intern din ţara noastră.

Apelul meu include in sine contributia fiecarui cetatean pentru realizarea urmatoarelor obiective imediate pentru popor, prin participarea efectiva la manifestatiile care au loc in tara, mai ales in Bucuresti.

De asemenea, solicitam regimului politic actual o revizuire de fond asupra politicii interne si externe a tarii noastre, a functionarii structurilor de stat si de putere, a Parlamentului si Guvernului, in scopul eficientizarii acestora si a depolitizarii functiei publice. Avem in vedere realitatea ca majoritatea politica actuala este controlata de seful statului si, prin urmare, acesta a fortat crearea unor structuri si organisme de buzunar, inclusiv a Parlamentului si Guvernului, care sa raspunda in orice moment, neconditionat, solicitarilor si abuzurilor fara sfarsit ale presedintelui tarii.

In consecinta, solicitam alegeri anticipante, formarea unui Guvern de tranzitie de tehnocrati, care sa pregateasca conditiile organizarii alegerilor anticipate, libere si democratice, reducerea pe cat posibil a atributiilor presedintelui tarii si ale Guvernului, pe perioada pana la alegeri, in vederea curmarii abuzurilor, a furturilor si a coruptiei, asigurarea unui climat electoral favorabil tuturor fortelor politice si supravegherea stricta a partidelor de guvernamant, astfel incat acestea sa nu poata frauda si influenta artificial si negativ alegerile.

 

Presedintele Federatiei Societatea Civila Romaneasca,

Petre Racanel

Leave your comment